bosorcă – s.f. [din magh. boszorka] = zgripțuroaică, strigoaică, vrăjitoare Cea de face boscoane – s.f. [din ngr. baskania] = vrajă, făcătură, descântec Procurorul János Nagy din Gălești, în numele acuzării, propune astfel acțiunea: „Fără a ține seamă de porunca lui Dumnezeu și de legea acestei patrii nobile, inculpata, în mai multe rânduri, locuri și… Read more bosorcă

bujală – s.f. = caniculă, arşiţă Sprintenă ca o fată mare, cu zbârciturile obrajilor rumenite de bujală, se învârtește pe lângă vatră, dă încoace, dă încolo, și-n cele din urmă răstoarnă pe crupător o mămăligă aburoasă. Glasul inimii – Liviu Rebreanu

(a) gozăli – v. [din magh. gaz = buruiană] = a plivi; a gozăli în mâncare = a alege numai ce îi place Și unili iosaguri gozălesc când le bagi învălituri în iesli. Ale-s mai hitioani că nu mâncă acărce. – via Pasionați de Regionalisme

diribau – s. [din ger. D. R. Bau] = unitate specializată în armată, de construcții, drumuri, căi ferate Termenul diribau vine de la faptul că în perioada interbelică exista o firmă de construcții de poduri și căi ferate, care se chema Deutsche-Roumänische Baugesselschaft, sau pe scurt D. R. Bau. – trimis de Alexander Fuhrmann

chisăliţă – s.f. [din bg. kiselica, scr. kiselica] = borş, fiertură de plante (știr, lobodă etc.), zeamă din diferite fructe fierte cu sâmburi cu tot Foaie verde crucildiță, Dragostea de copiliță, Ca zeama de chisăliță: Cine-nghite, tot sughiță. – poezie populară

sușug – s.f. [din magh. szükség] = nevoie, lipsă Sara bună, dragi ardieleni, încerc să mai “șterg praful” de pe cuvinte și expresii aproape uitate. “Nu mni-i sușug” – spunea bunica. Știți ce vroia să spună?

  chepeneag – s.n. [din magh. köpenyeg] = pelerină

chelerete – s.f. [din fr. quelle heure est-il?] = ceas Regionalismul s-a păstrat ca atare în anumite zone din nordul Ardealului. Geneza lui se leagă de trecerea trupelor lui Napoleon prin această regiune, în drum spre Rusia. Când voiau să ştie în ce moment al zilei se aflau, soldaţii îi întrebau pe localnici: „Quelle heure… Read more chelerete

ceapsă, ceapță – s.f. [din magh. csápsza, scr. čepac] = bonetă, scufiţă, căciuliţă „Mi-oi alege de prin dughene rochiile și cepsele cele mai iscusite” – Ion G. Sbiera

cârni – (a) cârni v.i. [din sl. krŭnŭ] = (a) vira „Și-odată, moș Nichifor apucă iepele de dârlog și cârnește căruța ș-o târăște cum poate până la poiană.” – Ion Creangă