chisăliţă – s.f. [din bg. kiselica, scr. kiselica] = borş, fiertură de plante (știr, lobodă etc.), zeamă din diferite fructe fierte cu sâmburi cu tot Foaie verde crucildiță, Dragostea de copiliță, Ca zeama de chisăliță: Cine-nghite, tot sughiță. – poezie populară
sușug – s.f. [din magh. szükség] = nevoie, lipsă Sara bună, dragi ardieleni, încerc să mai “șterg praful” de pe cuvinte și expresii aproape uitate. “Nu mni-i sușug” – spunea bunica. Știți ce vroia să spună?
chepeneag – s.n. [din magh. köpenyeg] = pelerină
chelerete – s.f. [din fr. quelle heure est-il?] = ceas Regionalismul s-a păstrat ca atare în anumite zone din nordul Ardealului. Geneza lui se leagă de trecerea trupelor lui Napoleon prin această regiune, în drum spre Rusia. Când voiau să ştie în ce moment al zilei se aflau, soldaţii îi întrebau pe localnici: „Quelle heure… Read more chelerete
ceapsă, ceapță – s.f. [din magh. csápsza, scr. čepac] = bonetă, scufiţă, căciuliţă „Mi-oi alege de prin dughene rochiile și cepsele cele mai iscusite” – Ion G. Sbiera
cârni – (a) cârni v.i. [din sl. krŭnŭ] = (a) vira „Și-odată, moș Nichifor apucă iepele de dârlog și cârnește căruța ș-o târăște cum poate până la poiană.” – Ion Creangă
cătrănit – adj. [din scr. katran, magh. katrány, tc. katran] = obosit, îngândurat, înnegrit „Ni, căţea! – mormăie printre dinţi omul de lângă mine oţărât din cale afară, cătrănit şi încrețit la obraz ca o smochină.” – Gheorghe Topîrceanu
cătană – s.f. [din magh. katona, tc. katana, pol. katan] = soldat, militar „Care fecior nu-i cătană, Nici acasă nu-i la samă. Și care nu cătunește, Nu ști-n lume că trăiește” – folclor din Maramureş
Petre Ispirescu s-a născut în 1830, la București, în mahalaua Pescăria Veche, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era o povestitoare neîntrecută. De la părinți sau de la calfele și clienții tatălui său, Ispirescu a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Regionalisme şi arhaisme din belşug, în… Read more capiu, capciu
