Dicţionar de regionalisme din Ardeal

Toate A B C D E F G H I î J L M N O P R S ș T ț U V Z

!Click pe cuvinte pentru traducere 🙂

A

abde
adv. = abia
abrus
abrus - s.n. [din slavona obrus, maghiara abrosz] = față de masă
aburtica
(a) aburtica - v.t. = (a) sprijini; (a) ridica
acărce
adj. [din magh. akármi] = orice; acăr fonetic + ce (mi)
acăţ
acăţ - s.m. [din magh. akác] = salcâm
adămană
s.f. [din magh. adomány] = camătă, dobândă, lăcomie
ai
ai - [din lat. allium] = usturoi
aldui
(a) aldui - v.t. [din magh. áldani] = (a) binecuvânta; (a) lovi cu putere
alduitule!
s.m. = (mă) neastâmpăratule!
alistău
listău, ilesteu - [din magh. élesztő] = drojdie
amu
adv. = acum
arini
(a) arini - v.t . = (a) spăla cu var şi nisip lucrurile de lemn din bucătărie
arşeu
s.n. = hârleţ; harşeu
arvon
s.n. [din gr. arravónas] = acont

B

bai
s.n. [din magh. baj, sl. boj] = problemă, necaz
balmoş
s.n. [din magh. bálmos] = mămăligă cu smântână
baraboi
s.m. [din bg. baraboj] = cartofi
barem
adv. [din bg. barem, scr. barem] = măcar
batăr
adv. [din magh. bátor] = măcar
batoză
s.f. [din fr. batteuse] = mașină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi, din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei; mașină de treierat, treierătoare
bădanie
s.f. = cadă mare din lemn, în care fermentează prunele pentru pălincă
băgău
s.m. [din magh. bagó] = tutun mestecat
bănat
bănat - s.n. [din magh. bánat] = stare de durere sufletească, căință, supărare, tristețe
bărabăr
s.n. = vagabond
bărbânţă
s.f. [din magh. berbence] = vas de lemn în care se ţine lapte sau brânzeturi
bărbânță
s.f. [din magh. berbence] = vas de lemn făcut din doage, pentru lapte și brânzeturi
bendeu
s.n. [din magh. bendő] = burtă mare
bertiţă
s.f. = podoabă ce se pune pe cap la mireasă
beteag
adj. [din magh. beteg] = bolnav
beteji
(a se) beteji v.r. [din magh. beteg] = (a se) îmbolnăvi
bgirgoş
adj. = răcit, bolnav
bidigană
s.f. = lighioană, dihanie, ceva urât
bighidiu
s.m. = ţânc; (arg.)
birău
s.m. [din magh. bíró] = primar; conducător al satului în chestiuni legate de animale şi pământ
bistoş
adv. [din magh. biztos] = sigur, cu siguranţă
bistoștiu
s.n. [din magh. biztostű] = ac de siguranţă
bitang
s.m. [din magh. bitang] = copil din flori
bitong
s.m. [din magh. bitang] = copil neastâmpărat
blăstămat
adj. = neascultător, neastâmpărat, rău
blid
s.n. [din sl. bljudŭ] = farfurie
blidar
s.n. = dulap pentru blide (vase)
blouder
s.n. = cuptor
boacăză
sau bacăză - s.f. = casă dărăpănată, acaret, construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie
boactăr
s.m. [din germ. Wächter] = paznic de câmp, poliţist
boandă
s.f. [din magh. bunda] = haină bărbătescă lungă şi largă, îmblănită
boarză
s.f. = muscă, insectă, gândac
bobedă
s.f. = taxi
bode
s.m. = căpiţă de fân (mai mare decât bodiul)
bolboană
s.f. = baltă; izbuc, izvor cu debit intermitent
boldă
boldă - s.f. [din magh. bolt] = magazin
bolund
adj. [din magh. bolond] = nebun
boroştean
s.m. [din magh. borostyán] = iederă; dafin; liliac (planta)
boscoană
s.f. [din ngr. baskania] = vrajă, făcătură, descântec
boşcă
s.f. [din magh. bocska] = butoiaş, găleată din lemn
box
s.n. = cremă de ghete
boxăli
(a) boxăli v.t. = (a) lustrui încălţămintea
bozgoane
s.f. [din ngr. baskania]= vrăji, descântece
brăcinar
s. n. = şiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele; brâneț
brâncă
s.f. [din srb. brnka] = braț, mână
brişcă
s.f. [din magh. bicska] = briceag
bruj
bruj, bruji, s.m. [din srb. bruš] = bulgăre de pământ; bulgăre de zăpadă; cocoloș
buburez
(a) sta buburez loc.vb. = (a se) lăsa pe vine
bucate
s.f.pl. = cereale
bucina
(a) bucina v.i. = (a) suna, (a) claxona
budă
s.f. [din rus. buda, magh. buda] = WC
budigăi
s.m.pl. [din magh. bugyigó] = chiloţi cu mânecuţă
budilarăş
s.n. [din magh. bugyelláris] = portmoneu
budușlău
budușlău - s.m. [din magh. búdosó] = fugar, vagabond, hoinar
bugăt
adj., adv. = îndeajuns, destul, suficient
buiac
adj. [din sl. bujakŭ] = răsfăţat, dezmierdat; zburdalnic, nebunatic; nechibzuit
buică
s.f. = haina de la costum (bărbătesc), bluză
buigat
(de cap) adj. = zăpăcit
bujală
s.f. = caniculă, arşiţă
bulendre
s.f. [din ţig. bulengere] = haine vechi
bumb
s.m. = nasture
bunghi
a bunghi = a ghici, a nimeri
buntuzî
(a) buntuzî v.t. = (a) deranja, (a) strica
burculaș
s.n. [din magh. burkolás] = căptușeală
burduhan
s.n. = burtă mare
burene
s.f. = buruieni
butalău
butalău - s.m. = izvor cu apă de suprafață (de obicei în zone deluroase)
bute
s.f. = putină din lemn
butoară
s.f. = scorbură, gaură

C

camimiță
camimiță = sobă de fier sau de tablă
canceu
s.n. [din magh. kancsó] = carafă, ulcior
candalău
s.n. [din magh. kandalló] = sobă
cander
s.n. = găleată cu capac
cantă
cantă - s.f. [din srb. kanta] = cană mare de apă, oală de metal, vas de lut
capiu
capiu sau capciu - adj. [din sl. kapija] = nebun, zăpăcit, năuc, buimac
călbaj
călbaj - s.n. [din rus. kolbaša, magh. kolbász] = caltaboş, cârnat
căpălit
la căpălit - s.n. [din magh. kapálás] = la sapă
căpăta
(a) căpăta - v.t. = (a) primi
căpătate
(din) căpătate - loc.adv. = primit
căptia
(a) căptia - v.i. [din sl. kapija] = (a) înnebuni
căput
s.n. [din magh. kapu] = poartă
cărălabă
cărălabă - s.m. [din magh. karalábé, germ. Kohlerabi] = gulie
cătană
s.f. [din magh. katona, tc. katana, pol. katan] = soldat, militar
cătran
s.n. [din scr. katran, magh. katrány, tc. katran] = hârtie bituminoasă
cătrănit
adj. [din scr. katran, magh. katrány, tc. katran] = obosit, îngândurat, înnegrit
cătrânță
s.f. [din magh. katrinca, pol. katanka] = haină femeiască în locul fustei, necusută în părți, șorț
cătreţ
s.n. [din magh. ketrec] = coteţ de găini
căuaci
s.m. [din magh. kovács] = fierar, potcovar
căzni
(a se) căzni - v.r. [din sl. kaznĩ] = (a se) trudi;
câcâdări
câcâdări = măceșe
cârjob
cârjob, -obat, -ă adj. (d. cârjă) = încovoiat, cocoşat; şi gârj-, încârj-, îngârj-, cârjoiat, cârlobat, încorjobat, îngîrjovat
cârlan
s.m. = miel bun de tăiat
cârni
(a) cârni v.i. [din sl. krŭnŭ] = (a) vira
cârpător
cârpător n., pl. -oare [din lat. coopertorium, capac] = fund de lemn pe care se pune mămăliga şi curpă-, cărpă-
ceacănău
ceacănău, ceacănăi - s.m. = prostălău, terchea-berchea
cealău
cealău - s.m. [din magh. csaló] = (om) înșelător, hoț, nadă
ceaplău
s.n. = zgomot produs de plesnitura biciului
ceapsă, ceapță
ceapsă, ceapță - s.f. [din magh. csápsza, scr. čepac] = bonetă, scufiţă, căciuliţă
ceteraş
s.m. = persoana care cântă din ceteră
ceteră
s.f. = vioară
chefe
chefe - [din magh. kefe] = perie
chelerete
chelerete - s.f. [din fr. quelle heure est-il?] = ceas
chemător
s.m. = fecior care invită la nuntă
chemeşă
s.f. = cămaşă
chepeneag
chepeneag - s.n. [din magh. köpenyeg] = pelerină
chiabur
s.m. [din tc. kibar]= om înstărit, bogat
chiaun
adj. = buimac, zăpăcit, amețit
chilav
chilav - adj. [din sârb. bg. kilav] = accidentat, lovit, schilod, infirm
chilin
(de) chilin loc.adv. [din magh. külön] = separat, deosebit, aparte
chilince
s.f. [din magh. kilincs] = clanță
chindeu
s.n. [din magh. kendő] = prosop
chiriteș
s.n. [din magh. kerités] = gard
chisăliţă
s.f. [din bg. kiselica, scr. kiselica] = borş, fiertură de plante (știr, lobodă etc.) acrită cu prune necoapte ori cireșe, zeamă din diferite fructe fierte cu sâmburi cu tot, compot
chiscant
s.n. = recipient de metal în care se ține untura
chişchinău
s.n. [magh. keszkenő] = batic, năframă
chiţibuş
s.n. = fapt, detaliu lipsit de importanţă
chiţibuş
s.n. = şmecherie, şiretlic
chiţibuşar
s.m. = persoană care dă importanţă chiţibuşurilor sau care se ocupă cu ele
cinaş
adj. [din magh. csinos] = drăguţ
cingateu
s.n. [din magh. csengettyű] = clopoţel
cio(a)reci
s.m.pl. = pantaloni de lână
cioci
s.m.pl. [din magh. csucsa] = papuci împletiţi din lână
ciont
s.n. [din magh. csont] = os
ciorofleacă
s.f. = zapădă pe jumătate topită şi amestecată cu apă
ciotornă
s.f. [din magh. csatorna] = burlan la casă
cipcă
s.f. [din magh. csipke, scr. cipka] = dantelă
ciripuri
s.n. [din magh. cserép, ţig. čirikló] = ţigle
citav
(la cap) adj. [din bg. čitav] = normal, întreg (la cap)
ciubăr
s.n. [din bg. čebăr, magh. csöbör] = butoi din lemn
ciucalău
s.m. = știulete de porumb
ciufuli
a ciufuli - vb. [din magh. csúfol] = a-și bate joc de cineva, a lua peste picior
ciump
(a sta) ciump, cicimici, gugulici, pup = a sta pe vine
ciurdar
s.m. [din magh. csorda] = văcar
ciurdă
s.f. [din magh. csorda] = turmă, cireadă
ciureghe
s.f. [din magh. csőröge] = gogoşi răsucite
ciurgău
s.n. [din magh. csorgó] = adăpătoare pentru animale
ciurmuli
(a se) ciurmuli v.r. = (a se) greţăli, (a) mânca ceva ce nu-i place
clichină
s.f. = haină ţărănească lungă (până la genunchi), făcută din pănură, dimie, postav gros etc. (bogat ornamentată cu găitane); pelerină; geacă de ploaie
clisă
s.f. [din bg. klisa] = slănină
clop
s.n. [din magh. kalap] = pălărie
cloţan
s.m. = şobolan
co(a)rbă
s.f. [din ucr. korba] = maşină de găurit
cocie
s.f. [din magh. kocsi] = căruță
cociorvă
cociorvă, drâglă - s.f. [din rus. kocerga, ucr. kocerha] = unealtă de scos jarul din cuptorul de pâine
cogeac
s.n. [Kojak este un serial de televiziune american cu Telly Savalas] = acadea
cohe
s.f. = bucătărie de vară
colac
s.m. [din sl. kolačĩ, magh. kalács] = cozonac
colb
s.n. = praf
colduș
s.m. [din magh. koldus] = cerșetor, om sărac, îmbrăcat rău, prăpădit
coleşe
s.f. [din scr. kuliješ, bg. kulijaša] = mămăligă
coleşer
s.m. [din scr. kuliješ, bg. kulijaša]= bâtă de mestecat în coleşe
coleșnă
s.f. = șopru, șură, magazie
colniță
s.f. = șopru, șură, magazie
colompiri
colompiri - [din magh. krumpli, germ. reg. krumpel] = cartofi
colopaci
s.m. [din magh. kalapács] = ciocan
comândare
s.f. = înmormântare
combinezon
s.n. [din fr. combinaison] = furou
conci
s.m. [din magh. konty, scr. konča] = coc
conie
s.f. [din magh. konyha] = bucătărie
conopei
s.n. [din magh. kanapé] = canapea
copârşeu
s.n. [din magh. koporsó] = sicriu, coșciug
coptil
s.m. = copil
corastă
s.f. = primul lapte dat de vacă după fătare
corbaci
s.n. [din magh. korbács] = bici; obiect alcătuit dintr-o curea sau o împletitură de curele, mai rar de cânepă, legată de un băț, cu care se lovesc sau se îndeamnă animalele la mers
corciuie
s.f. = obiect din lemn în care se pune mâncarea pentru oi
corhaz
s.n. [din magh. kórház] = spital
corman
corman - [din magh. kormány] = ghidon, volan
coro(a)bă
s.f. = cartof
coscă
s.f. [din magh. kocka] = zahăr cubic
cosor
s.n. [din sl. kosorĩ] = briceag
coşarcă
s.f. [din magh. kosárka, bg. košara, scr. kòšara] = coş, coşuleţ
coşer
s.n. = locul unde se ţine porumbul
coşer
(eşti) coşer (la cap ?) adj. = (eşti) normal, copt (la cap?)
coştei
s.n. = locul unde se ţine porumbul
coștolău
coștolău, cuștulău, cuștuleți - [din magh. kóstoló] = gustare de porc a cuștuli = a gusta
cota
(a) cota v.t. = (a) căuta
cotarcă
s.f. [din sârb. kotarka, magh. kosárka] = coș de nuiele
covăsât
adj. [din bg. kvasja, sb. kvasiti] = (lapte) acrit
credenţ
s.n. [din magh. kredenc, germ. Kredenz] = dulap de bucătărie
credinţa
(a se) credinţa v.r. = (a se) logodi
crompiște
s.f. [magh. krumpli] = teren cultivat cu cartofi
crumpe
s.f. [magh. krumpli] = cartof
crumpi
s.m. [magh. krumpli] = cartofi
cuculbău
s.m. = melc
cucule
s.f. = cartofi
cucuruz
cucuruz - s.m. [din bg. kukuruz], huluji, tulheni = porumb
cuină
s.f. [din magh. konyha] = bucătărie
cupă
s.f. [din magh. kupa] = unitate de măsură de 1 litru
curechi
s.m. = varză
curpător
s.n. = planşetă
cuşmă
s.f. [din ucr. kučma] = căciulă bărbătească de iarnă
cute
s.f. = piatră de ascuţit coasa
cuţât
s.n. = cuţit

D

d’ingă
loc.adv. = de lângă
dăpleie
s.n. [din magh. gyeplő] = hăţuri
dărab
dărab - s.m. [din magh. darab] = bucată
dărăbui
a dărăbui - v.t. [din magh. darabolni] = a face bucăţi, a mărunți
dejă
s.f. [din magh. dézsa] = vas scund de lemn, cilindric sau în formă de trunchi de con, folosit îndeosebi la prepararea vinului
desfăca
(a) desfăca v.t. = (a) rupe pănuşile porumbului
deştide
(a) deştide v.t. = (a) deschide
deț
s.f. [din magh. deci] = decilitru, un pahar de horincă
dezmăţat
adj. = descheiat, nearanjat
dibol
s.m. = bivol
dicaşeu
s.n. = bolovan
dioşdioca
(a) dioşdioca v.t. = a desface fructele de pe sâmburi
diribau
diribau - s. [din ger. D. R. Bau] = unitate specializată în armată, de construcții, drumuri, căi ferate
(în perioada interbelică exista o firmă de construcții de poduri și căi ferate, care se chema Deutsche-Roumänische Baugesselschaft, pe scurt D. R. Bau.)
diript
diript - prep. = în față, vizavi
diug
s.m. = leneş
doftor
s.m. = doctor
dog
s.n. = planşetă, fund de lemn
dohot
s.m. [din ucr. dehotĩ] = gudron
dormeză
s.f. [din fr. dormeuse] = pat, saltea
drâglă
drâglă, cociorvă - s.f. = băţ cu care se trage jarul în vatră
dreve
s.f.pl. [din sl. drĕvo] = resturi de struguri storşi în teasc
dreve
s.f. [din sl. drĕvo] = scărmănătoare mecanică de lână
drigană
drigană, drigane, s. f. = bivoliță
drojder
s.m. = beţivan
drojdi
(a) drojdi v.i. = (a) consuma băuturi alcoolice
drot
s.n. [din magh. drót] = sârmă
drug
s.n. [din scr. drug] = zăvor
druţ
s.n. = colţ de pâine
dubală
(du-te-n) dubală loc. adv. = (du-te) încolo
dubaş
adj. = suspect, dubios, îndoielnic
dubă
s.f. = interiorul cuptorului; tobă
dubdi
(a) dubdi v.t. = (a) zgâria
dublete
s.m. = dovleac
duhan
s.n. [din scr. duhan, magh. dohány, tc. duhân] = tutun
duhănaş
s.m. [din scr. duhan, magh. dohány, tc. duhân] = fumător
duhăni
(a) duhăni v.i. [din scr. duhan, magh. dohány, tc. duhân] = (a) fuma
duleu
s.n. [magh. düllő] = drum de țară
dumnica
(a) dumnica v.t. = (a) rupe felia de pâine în bucăţi care se înmoaie în mâncare
dumnicat
(de pâine) s.n. = fărâmitură (de pâine)
dumnicatule!
(mă) dumnicatule! s.m. = (mă) neastâmpăratule!
dunst
s.f. = alimente conservate la borcan pentru iarnă
duriga
(a) duriga v.t. = (a) rostogoli
durni
(a) durni v.i. = (a) dormi
dustuli
(a) dustuli v.t. = (a se) răci încet acoperit cu o cârpă (despre borcane cu gem, zacuscă calde)

E

eleşteu
sau heleşteu - s.n. [din magh. halastó] = baltă cu peşti, iaz special amenajat pentru creșterea peștilor

F

fain
adj. [din germ. fein] = frumos
fainoşag
adj. [din germ. fein] = care este de foarte bună calitate, frumos, minunat. Derivat al lui fain cu sufixul maghiar –ság, cu sens substantival abstract, precedat de o vocală eufonică
făgădău
s.n. [din magh. fogadó] = crâşmă
făgădi
(a) făgădi v.i. [din magh. fogad] = (a) promite, (a) făgădui
fărcitură
fărcitură, țuhon = căpiță, claie de fân
fărină
s.f. = făină
fârtai
s.n. [din magh. fertály] = unitate de măsură de 250ml (un sfert de litru)
fedeu
s.n. [din magh. fedő] = capac (de oală)
felcer
s.m. [din germ. Feldscher, rus. fel'dšer, magh. felcser] = agent sanitar, medic
fele
s.f. [din magh. fele] = unitate de măsură de 0,5 litri
felezeu
s.f. [din magh. felező] = măturoi cu care se strânge pleava de la vânturatul grâului
fercheş
adj. [din magh. felékes] = elegant, aranjat
fereşti
s.f. = ferestre
ferhong
s.n. [din magh. firhang, ger. Vorhang] = perdea
feştecare
feştecare, fieştecare - pron. nehot. v. = fiecare
feşti
(a) feşti v.t. [din magh. festeni] = (a) vopsi
ficior
s.m. = tânăr neînsurat
fideu
s.n. [din magh. fedő] = capac (de oală)
filigorie
s.f. [din magh. filegória] = magazie
finjă
s.f. = cană
finjie
s.f. = cană
fioc
s.m. [din magh. fiόk] = sertar, lădiță
firang
firhang, firhong - s.n. = perdea
firez
firiz - s.n. [din magh. fűrész] = ferăstrău
firizar
s.n. [din magh. fűrész] = rumeguș
fișcur
s.n. = fluier
fişlog
s.n. = ladă de cereale
fişlog
s.n. [din ger. Verschlag] = ladă pentru cereale
fiteu
s.n. [din magh. fűtő] = sobă
fizăl
fizăl, fizalău - s.n. [din magh. fűző] = șiret
fizele
s.f. [din magh. fűző] = şireturi
flenduri
(a) flenduri v.t. = a găuri, a rupe, a sfâșia, a uza; (s-a făcut) flenduri loc.vb. = s-a spart, s-a distrus, s-a stricat, s-a rupt în bucăți, așchii, cioburi
flo(a)ştăr
s.n. [din magh. flaszter, germ. Pflaster] = strada principală
fo(a)ită
s.f. = fel, soi, tip
fo(a)le
s.f. = burtă; burduf de piele folosit pentru suflatul în foc
foacăle
s.f. [din ger. Fackel] = chibrituri
foitaş
s.n. = viscol
fondoment
s.n. = fundaţie (la casă)
font
s.n. = jumătate de kilogram
forditău
s.n. [din magh. fordító] = clanță, zăvor
fotoghei
s.m. = petrol
fotoghin
s.m. = petrol
friş
s.n. = haină bărbătească
furcuţă
s.f. = furculiţă
furdulaş
s.n. = parcelă de pământ
furduli
(a se) furduli v.r. = (a) aluneca pe gheaţă

G

gaci
gaci - [din magh. gatyák] = nădragi, izmene
galan
galan, gălan - s.n. = șiret
galiţe
s.f. [din bg. galica, scr. galica] = găini
gazdă
s.f. [din magh. gazda] = om cu stare, gospodar
găbănaş
găbănaş s.n. [din magh. gabonás] = bucătărie de vară
găuăjos
găuăjos adj.= pofticios
găvan
găvan s.n. [din bg., scr. vagan] = scobitură, polonic
găzduşag
s.n. [din magh. gazdagság] = avere
gâb
s.n. [din magh. göb] = cocoșat
geișt
s.n. = deget
ghezeş
s.n. [din magh. gőzös] = tren, locomotivă cu aburi
ghiora
(a) ghiora sau (a) diora v.t. = (a) zgâria
ghiufă
s.f. [din magh. gyufa] = chibrit
ghiufă
s.f. [din magh. gyufa] = chibrit
gingaş
adj. = pretenţios, răsfăţat
glajă
s.f. [din germ. Glas] = sticlă
glasvand
s.n. [din germ. Glaswand] = perete interior alcătuit din panouri de sticlă montate pe un cadru de lemn sau de metal; ușă pliantă, cu geamuri, care separă două încăperi
glămujdi
(a) glămujdi v.i. = (a) protesta
gligan
s.n. = porc mistreț
go(a)ngă
s.f. = insectă, gâză
godânac
s.m. [din bg. godinak] = purceluş
godinaş
s.m. [din bg. godinak] = purceluş
gogă
(stă) gogă adv. = (este) bolnav (mai ales despre puii de păsări)
golon
s.n. [din fr. galon] = galon, şiret
golumb
s.n. [din magh. galamb] = porumbel
gonit
(a duce vaca la) gonit adv. [din sl. goniti] = a duce vaca la taur la împerechere
gordon
s.n. = contrabas
goz
s.n. [din magh. gaz] = gunoi
gozăli
(a) gozăli - v. [din magh. gaz = buruiană] = a plivi
a gozăli în mâncare = a alege numai ce îi place
gozeriţă
s.f. [din magh. gaz] = făraş
griţari
s.m. = bani mărunţi
groscior
adj.s.n. = smântâna care se formează deasupra laptelui (de vacă) nefiert
grumaz
s.n. = gât, ceafă
gulaş
s.n. [din magh. gulyás] = mâncare de cartofi la ceaun
guştiuli
(a) guştiuli v.t. = (a) gusta (despre băuturi alcoolice)

H

habă
s.f. = șezătoare, clacă
haioş
s.n. [din magh. hájas] = prăjitură din foietaj cu osânză de porc
halău
s.n. = adăpătoare de animale
ham
s.n. [din magh. hám] = ansamblu de curele (sau de frânghii) cu care se înhamă calul sau alte animale (de tracțiune) la un vehicul
hanimatra
(a) umbla de-a hanimatra loc.vb. = (a) pierde vremea
haptac
s.m. [din ger. habt acht! - drepți!] = organ de ordine
harampău
s.n. [din magh. harapófogó] = cleşte
harapauă
s.n. [din magh. harapófógó] = clește
harbuz
s.m. [din ucr. harbuz] = pepene verde
haznă
(n-ai) haznă (de ceva) loc.vb. [din magh. haszon] = (nu-ţi este) de folos, nu te bucuri (de ceva)
hăbăuc
adj. [din magh. habóka] = aiurit
hăizaș
hăizaș, hezaș, hazăș = acoperiș de casă
hămnisit
adj. [din alb. hamës] = înfometat
hămoacă
s.f. [din magh. homok] = țârfă, pisoc, prund, nisip
hărdăzău
hurduzău - s.m. [din magh. hordozό] = funie groasă din cânepă, cu care se leagă carul cu fân; cablu întins deasupra unui râu pentru a pune în mișcare podul mobil
hâd
adj. [din ucr. hyd] = urât
hâi
(a se) hâi v.r. = (a se) dărâma
hâlbe
s.f.pl. = lături, rămășițe de mâncare
hârleţ
s.n. [din sl. rylĩcĩ] = cazma
hârț
s.m. [din srb. hrclak] = șoarece
hecela
(a) hecela v.t. [din magh. ecselő] = (a) pieptăna cânepa
hecelă
s.f. [din magh. ecselő] = perie pentru sortarea fibrelor de cânepă
heleşteu
sau eleşteu - s.n. [din magh. halastó] = baltă cu peşti, iaz special amenajat pentru creșterea peștilor
heredie
s.f. = huruială, zgomot mare făcut de o maşinărie; ocupație
hezaş
hezaș, hăizaș, hazăș = acoperiș de casă
hibă
s.f. [din magh. hiba] = defect, cusur
hintă
s.f. [din magh. hinta] = leagăn
hipen
adj. = sănătos, normal, întreg (la cap)
hiribi
hiribi = cartofi
hitiuan
adj. [din magh. hitvány] = slab
hoară
s.f. = pasăre domestică; mai ales la plural hoare = orătenii
hodăi
(la) hodăi s.f.pl. = undeva la ţară, retras, izolat de lume
hodină
s.f. = odihnă
hoher
s.m. [din magh. hóhér] = hingher, călău; om fără griji
hoheri
(a) hoheri v.t. [din magh. hóhér] = (a) folosi ceva inconştient, fără să-ţi pese de consecinţe
hong
s.n. [din magh. hang] = voce tare
honioş
adj. = murdar
horaiţă
(a merge pe) horaiţă loc.vb. = a umbla brambura
horincă
s.f. [din ucr. horilka] = ţuică
horincie
s.f. [din ucr. horilka] = locul din sat unde se făcea horincă
hotar
adv. [din magh. határ] = câmp
hudă
s.f. [din sl. hadŭ] = gaură
huioş
s.n. = haină de lână
hului
a se hului - vb. = a se răsturna; a se dărâma; a se nărui
huluji
huluji, tulheni, cucuruz = porumb
hurduzău
s.n. [din magh. hordozó] = funie groasă, ștreang

I

iagă
iagă, uiagă - s.f. [din magh. üveg] - sticlă
iamuni
adv. = acum, imediat
ie
adv. = da
ilest
s.n. [din magh. élesztő] = drojdie
imală
s.f. = glod, noroi
io(a)i
interj. [din magh. jaj] = vai
iorgovan
s.n [din magh. orgona] = floarea de liliac
iosag
s.n. [din magh. jószág] = animale de casă mamifere: vaci, cai, oi, capre
iugăr
s.n. = unitate de măsură pentru suprafeţe agrare egală cu 0,5775 de hectare

î

îmbăla
(a se) îmbăla v.r. = (a) vorbi urât, a înjura
îmblăti
(a) îmblăti v.i. [din sl. mlatĩtĩ] = (a) treiera
îmbumba
(a se) îmbumba v.r. = (a se) încheia la nasturi
îmburda
(a) îmburda v.t. = (a) răsturna
încelui
(a) încelui v.i. = (a) prosti, (a) păcăli pe cineva în paguba sa, (a) fura pe cineva, (a) înşela
îngurzî
(a se) îngurzî v.r. = (a se) înşireta
înlontru
adv. = înăuntru
întinguş
s.n. = sosul de la tocană
îs
v. = sunt

J

jaşcău
s.n. [din magh. zacskó] = pungă, săculeţ din piele (de oaie) pentru tutun sau bani
jeb
s.n. [din magh. zseb] = buzunar
jeg
s.n. [din bg. žeg] = mizerie
jemblecaş
s.n. = gris
jemle
s.f. [din magh. zsemlye, germ. semmel] = chiflă, franzelă
jenunţ
s.m. = genunchi
jerit
(a duce scroafa la) jerit adv. = a duce scroafa la împerechere
jerme
s.m. = vierme
jerunți
jerunți, jenunți = genunchi
jigan
adj. = mare, solid
jilav
adj. [din bg. žilav] = umed
jilău
s.n. [din magh. gyalu] = răzătoare mare
jimba
(a se) jimba v.i. = (a se) strâmba
jimblă
s.f. [din magh. zsemle] = franzelă, chiflă
jinars
s.n. = vinars
jină
s.f. = vină
jintuială
s.f. = zăr din lapte de oaie
jireadă
s.f. = claie de fân lungă
jiritor
s.n. = băţ cu care se împrăştie jarul în cuptorul de pâine
jite
s.f. = vite
jiţăl
s.m. = viţel
jo(a)găr
s.n. [din germ. Säger, săs. zager] = ferăstrău mare pentru 2 persoane
jo(a)rdă
s.f. [din magh. zsorda, sl. žrŭdĩ] = nuia lungă, subţire şi flexibilă
jugănit
adj. = castrat
junincă
s.f. = viţea

L

laboş
s.n. [din magh. lábas] = cratiţă
laibăr
s.n. [din săs. leibel] = vestă îmblănită
laiţă
laiţă sau lajiţă s.f. [din bg. lavica] = bancă
lapce
s.n. = lapte
larmă
s.f. [din magh. lárma, scr. larma] = zgomot mare, gălăgie
lădoi
s.n. = ladă de cereale
lăiţăr
s.m. = ladă în care se ţine făina
lărmăzî
(a) lărmăzî v.i. [din magh. lárma, scr. larma] = (a) face gălăgie
lăturean
s.m. = om venit în vizită din satul vecin
leasă
s.f. [din bg. lesa, scr. ljesa] = partea laterală a carului
lebăr
lebăr = caltaboș
lebeniţă
s.f. [din bg. lubenica, scr. lubenica] = pepene verde
lecru
s.n. = bluză
legheleu
s.n. [din magh. legelő] = pajiştea satului
lepedeu
s.n. [din magh. lepedő] = cearşaf
ler
s.n. [din ger. lehr] = cuptor
leuca
(a fi lovit în cap cu) leuca sau lioca s.f. [din bg. levka] = a fi prostănac, idiot, tâmpit
leveleandră
s.f. = veston, salopetă
leveşă
s.f. [din magh. leves] = supă
lihod
adj. [din mr. lihud] = flămând, lihnit
lihozî
(a se) lihozî v.i. [din mr. lihud] = (a se) greţăli
linghişpir
s.n. [din germ. Ringelspiel] = rotitoare în parcurile de distracţii
lioca
(a fi lovit în cap cu) leuca sau lioca s.f. [din bg. levka] = a fi prostănac, idiot, tâmpit
lipideu
s.n. [din magh. lepedő] = cuvertură, cearşaf
listău
listău, ilesteu, alistău - [din magh. élesztő] = drojdie
litră
s.f. [din ngr. lítra] = unitate de măsură pentru cereale de 15 kg
loabtă
loabtă, loabdă, loptă - s.f. [din magh. labda, scr. lobta] = minge
lociolău
lociolău - s.m. [din magh. locsoló] = stropitoare
loitră
s.f. [din slov. lojtra, din germ. Leiter, magh. lajtorja] = scară; partea laterală a căruței
lompaş
s.n. = felinar
lopitău
s.m. [din magh. lapító] = planşetă mare pe care se frământă aluatul
lopoş
adj. [din magh. lapos] = turtit
loșon
adj. [din magh. lassan] = încet
lotru
adj. [din pol. lotr] = rapid
ludaie
s.f. [din scr. ludaja] = dovleac
ludău
s.m. = dovleac
luşcoş
s.n. [din magh. lucskos] = ciorbă de varză

M

mahăr
s.m. [din germ. Macher] = om care se ţine mare
maram
maram - conj. = ca și cum, ca și când
transmite ideea de "vezi Doamne"
Exemplu: Se dădea mare că maram ea îi directoare.
marhă
s.f. [din magh. marha] = vită
Marţolea
(baba) Marţolea s.f. = numele unei fiinţe imaginare răufăcătoare, care ar umbla în noaptea de marţi spre miercuri pe la casele oamenilor pentru a pedepsi femeile pe care le găseşte lucrând
mascru
s.m. = porc mascul castrat
mădări
(a se) mădări v.r. = a se răsfăţa, a se întrece
măgan
(de) măgan loc.adv. [din magh. magán] = singur, fără ajutorul nimănui
mălin
s.m. [din bg. malina, ucr. malyna] = (floare de) liliac
măncău
s.m. [din magh. mankó] = baston, cârje
mărătoare
s.f. = saramură
măştihoaie
măştihoaie, măştihoi - s.f. [din magh. mostoha] = mamă vitregă, tată vitreg
mâna
(a) mâna v.t. = (a) conduce, (a) deplasa
mânios
adj. = supărat
meci
s.m. = lumină pe bază de ulei de floarea-soarelui
melegar
s.n. [din magh. melegágy] = loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile; răsadniță
mergheş
adj. [din magh. mérges] = nervos, furios
merindare
s.f. = şervet de bucătărie
meseleu
s.n. [din magh. meszelő] = bidinea
mihei
s.n. [din magh. műhely] = atelier
mileu
s.n. = dantelă
minten
adv. [din magh. menten] = imediat
mintenaş
adv. [din magh. menten] = imediat
misarăş
s.m. [din magh. mészáros] = măcelar
mizilic
mizilic - s.n. [din tc. mezelic] = gustare, aperitiv; fig. fleac, bagatelă
mnieru
adj. = albastru
modru
(nu-i) modru adj. [din magh. mód] = (nu-i) posibil
molcom
adj. [din bg. mŭlkom] = liniştit
morcoji
s.m. = morcovi
moroci
s.m. = morcovi
moşini
s.f. = chibrite
moșocoarne
moșocoarne, moșocorne, pupți = prăjitură cu brânză sau prune, brânzoici
movosin
movosin - adj. = violet
muced
adj. = mucegăit
mulţămnita
s.f. = urare care se spune la colindat către gazde
murui
(a se) murui v.r. [din ucr. murovati] = (a se) murdări, (a se) mâzgăli
musai
adv. [din magh. muszáj] = neapărat
muşcoş
adj. [din magh. mocskos] = murdar

N

nădragi
s.m.pl. [din sl. nadragy, magh. nadrág] = pantaloni
năduşală
s.f. [din bg. naduša] = caniculă
năframă
s.f. [din tc. mahrama] = batic, basma
năfrămuţă
s.f. [din tc. mahrama] = batistă
năglag
s.n. = lut
nătrăfos
adj. = împiedecat, care se mişcă greu
nealcoş
adj. = mândru, fălos
ni
interj. [din magh. ne] = uite, iată
nicăria
adv. = niciunde, nicăieri
nicării
adv. = nicăieri
nimaş
s.n. = păşune
nimurug
s.m. = neastâmpărat
nintă
s.f. = mentă
no
prep. [din magh. na] = deci
nulaş
(făină) nulaş adj. [din magh. nullás] = făină de calitate superioară pentru prăjituri (000)

O

oablă
(îi) oablă (treaba) adj. [din sl. oblŭ] = (îi) simplă, clară (treaba)
obiele
s.f.pl. [din bg. obijalo] = învelitoare pentru piciorul încălţat în cizme
oblac
s.n. [din magh. ablak] = fereastră
oblu
adj. [din sl. oblŭ] = drept
ocheri
s.m. pl. = ochelari
ocica
s.n. [din magh. ócska] = târg (de vechituri)
ocol
ocol - s.n. = curtea din fața casei
ocoş
adj. [din magh. okos] = bun de gură, sfătos
ogăşii
s.f. = urme de maşină pe drumul de ţară
ogârcău
s.m. [din magh. uborka] = castravete
ogoaie-te!
v.r. [din scr. ugojiti] = linisteşte-te!
ogrinji
s.f.pl. [din scr. ogrizine] = fânul rămas după mâncarea animalelor
ojină
ojină, ujină - s.f. [din sârb. bg. užina, rus. úzin, pol. južyna; magh. ozsonna, úzsonna] = gustarea dintre masa de prânz şi cină
oloi
s.n. [din magh. olaj] = ulei
ostoie-te!
v.r. [din sl. ustojati] = potoleşte-te!
oticău
s.m. [din scr. otik] = măsură de 2 litri cu care se ia uiumul la moară

P

pahibă
pahibă, pahibe - s.f. = paioc, cusur, defect, hibă
paioc
paioc - s.m. = pahibă, cusur, defect, hibă
palaneţe
s.n. = turte din aluat umplute cu brânză, varză sau gem, plăcintă coaptă
palant
palant, palanturi - s.n. [din germ. Planke] = gard din scânduri
pală
pală, pale - s.f. = cantitate de fân, de paie etc., cât se ține o dată în furcă sau se taie dintr-o singură tragere cu coasa
paler
paler, paleri - s.m. [din magh. pallér, germ. Palier] = îngrijitor de drumuri, șef de lucrări
palțău
palțău, palțauă, s.n. [din magh. pálca] = bâtă, băț
pancove
s.f. [din magh. pánkó] = gogoşi
paporniță
s.f. = coș împletit de papură
păcurar
s.m. = cioban
păhaie
păhaie, păhăi - s.f. [din ucr. pah] = animal sălbatic, potaie, mărhaie
pălant
s.n. [din magh. palánk] = gard de lemn
pălincă
s.f. [din magh. pálinka] = băutură alcoolică dublu rafinată
pămucă
s.f. [din srb. pamuk] = vată, bumbac
păpăradă
s.f. = mâncare făcută din ouă bătute și prăjite; omletă
părădaie
s.f. [din germ. Paradeis] = pătlăgica roşie, roşie
părnăhai
părnăhai - s.m. [din magh. párnahaj] = față de pernă; om de nimic, fără valoare, nebăgat în seamă
păsat
s.n. = făină de porumb măcinată mare
păsulă
s.f. [din magh. paszuly] = fasole
pec
pec, peci - s.m. [din magh. pék] = brutar, brutărie
pecie
pacie, pecine, pece - s.f. [din magh. pecsenye, srb. pěčenje]= carne, friptură
pedig
pedig - conj. [din magh. pedig] = chiar dacă, deși
pene
pene = flori cusute
pesăc
s.n. = nisip
petea
s.f. = panglică
picioci
s.m. [din magh. pityóka] = cartofi
pihe
s.f. [din magh. pihe] = fulgi (de pasăre), scame
piparcă
s.f. [din magh. paprika] = ardei (iute)
pipirigă
s.f. = claie de fân mai mare
pirule
s.f. = pastile, pilule
piscoş
adj. [din magh. piszkos] = murdar, pătat
pisoc
s.n. [din magh. piszok] = nisip, mizerie
pisoc
s.f. [din magh. piszok] = țârfă, hămoacă, prund, nisip
pişcar
s.m. [din rus. piskarĭ] = ţipar (peşte)
piţiene
e s.f. = pănuşi de porumb
piţulă
s.f. [din magh. picula] = monedă de valoare mică, austro-ungară, de zece creiţari care a circulat până în 1918 în Transilvania şi Bucovina
plesnicar
plesnicar - s.n. = șopron, construcție mică de lemn, ridicată lângă șură
pleu
pleu - s.n. [din magh. pléh] = tablă
ploatăn
s.n. [din ger. Herdplatte] = plită, cuptor în case țărănești
Ești ca ploatănu = Ești negru precum cuptorul
poame
s.f. = fructe
poci
(nu) poci v.t. = (nu) pot
pogan
adj. [din sl. poganŭ, magh. pogány] = solid, zdravăn
pogăci
s.f. [din scr. pogača, magh. pogácsa, germ. Pogatsche] = prăjitură sărată
poiată
s.f. [din sl. pojata] = grajd
pomnițer
pomnițer, pomițer, pomnițar, pomițar - s.m. = dud
ponihos
adj. = leneş
ponter
s.n. = unitate de măsură de 50-100 ml
pontoş
adj. [din magh. pontos] = punctual, prompt, exact
poprică
s.f. [din magh. paprika] = boia de ardei
porodici
s.f. [din magh. paradicsom] = roşii
porșor
porșor = claie, căpiță de fân
poşor
s.n. = claie de fân
potică
s.f. [din magh. patika] = farmacie
potrocea
s.f. = fierea-pământului, potroacă (plantă de câmp)
poţoc
s.m. [din magh. pocok] = şobolan
povață
povață - s.f. [din pl. powodca, rus. povodec] = sfat, îndrumare; conducător
precin
s.m. = prieten
prepestenie
s.f. = nenorocire
pripon
s.m. [din scr. pripon] = ţăruş
prund
s.f. [din magh. porongy] = țârfă, hămoacă, pisoc, nisip
ptişcă
s.f. = stomacul porcului umplut cu carne (fel de mâncare)
puiuc
s.n. = sertar
pumnuşei
s.m. = partea terminală a mânecii cămăşii
pupoş
adj. [din magh. púpos] = încovoiat, cocoşat
purdalău
s.m. [din magh. purdé] = copil de ţigan
puţului
(a se) puţului v.i. [din germ. putzen] = (a se) aranja, (a se) pune la punct, (a se) dichisi

R

ratotă
ratotă, ratută - [din magh. rántotta] = omletă
rădite
s.f. = ridichi
răpelț
s.f. - chibrit
rărunchi
s.m. = rinichi
rătez
s.n. [din ucr. retjazi, magh. retesz] = zăvor
râni
(a) râni v.i. [din bg. rina] = (a) curăţa grajdul
rântaș
s. n. [din magh. rántás] = sos făcut din făină prăjită în grăsime, pentru a fi adăugat mâncăruri
ringhișpil
s.n. [din germ. Ringelspiel] = carusel
rişcaş
s.n. [din magh. rizs] = orez
rondioş
adj. [din magh. rongyos] = rupt, neîngrijit
ronghi
s.n. [din magh. rongy] = cârpa de șters
roșpod
roșpod - adj. = vechi, uzat
roștei
s.n. [din magh. rostély] = vraniță, uşiţă la grădină
rozosin
adj. [din magh. rózsaszín] = roz
ruji
ruji - s.f. [din magh. rózsa] = flori
rumenele
s.f.pl. [din sl. rumĕnŭ] = farduri

S

salecale
s.f. = bicarbonat de sodiu
sămădaș
s.n. [din magh. számadás] = calcul, totalul unor cheltuieli
sămătişă
sămătişă, sămătiță, sămăchișă - s.f. = brânză de vacă, iaurt din lapte nefiert
sângerete
s.m. = cârnat umplut şi cu sânge de porc
sântare
s.f. = recrutare
scoacă
scoacă - s.f. = brânză de vacă
scorbaci
s.n. [din magh. korbács] = bici
scoverzi
s.f.pl. [din sl. skovrada] = gogoși împletite, minciunele
scrijeauă
scrijeauă, strâjeauă = felie de pâine
servus
interj. [din germ. Servus] = salut
sfadă
s.f. [din sl. svada] = ceartă
sfetăr
s.n. [din eng. sweater] = pulovăr gros de lână
silvoiță
s.f. [din magh. szilvaiz] = gem de prune, magiun
silvoiz
s.n. [din magh. szilvaiz] = gem de prune, magiun
slobod
(nu-i) slobod (să) adv. [din bg. sloboden, magh. szabad] = (nu-i) voie (să)
slobozî
(a) slobozî v.t. [din bg. sloboden, magh. szabad] = (a) elibera
snoavă
snoavă - s.f. [din slav. izu nova] = adecdotă populară, povestire repetată
socăciţă
s.f. [din magh. szakács] = bucătăreasă
sochior
sochior - s.n. [din magh. szatyor] = traistă, plasă
somsed
s.m. [din magh. szomszéd] = vecin
sopon
s.n. [din ngr. sapúni, magh. szappan] = săpun
soreancă
s.f. = floarea-soarelui
sotiorcă
s.f. [din magh. szatyorka] = sacoşă
spârtica
(a) spârtica - v.t. = (a) rupe; (a) deșira; (a) sfâșia
stălaj
s.n. [din germ. Stellage] = raft
straiţă
s.f. [din alb. strajcë] = sacoşă
strâjeauă
strâjeauă, scrijeauă = felie de pâine
strocşit
(m-o) strocşit v.r. = (m-o) nenorocit, (m-o) terminat
stroh
s.n. [din germ. Stroh] = florile si iarba foarte mărunte din fânul uscat
strujac
s.n. [din germ. Strohsack] = saltea cu paie
sucaş
adj. = pretenţios, răsfăţat
sucitor
s.n. [din sl. sucon] = făcăleţ
sucitură
sucitură (de om) s.f. = om foarte pretenţios
sudalmă
s.f. [din magh. szidalom] = înjurătură
sudui
(a) sudui v.i. [din magh. szidni] = (a) înjura, (a) certa
sulvuca
(a) sulvuca (mânecile) v.t. = (a) sufleca (mânecile)
sumnă
s.f. [din sl. sukno, magh. szoknya] = rochie
surechi
s.n. [din magh. szüret] = culesul strugurilor
sușug
sușug - s.f. [din magh. szükség] = nevoie, lipsă
sveter
s.n. [din engl. sweater] = pulover

ș

șaică
s.f. [din bg. šajka, tc. sayka] = cratiţă
șale
s.f. = zona lombară
șarampău
s.m. [din magh. sorompó] = barieră
școtuie
s.f. [din magh. skatulya, srb. škatula, germ. Schatulle, lat. scatulla.] = cutie mică; cutie de chibrituri
șicator
s.n. [din magh. sikátor] = stradă îngustă, uliţă
șireghe
șireghe - s.f. = partea curbată din spatele căruței
șiștar
s.n. [din sl. šestarŭ] = vasul în care se mulge vaca
șod
adj. = caraghios, haios
șogor
s.m. [din magh. sógor] = cumnat
șohan
adv. [din magh. soha] = niciodată
șoldei
s.m. [din magh. süldő] = purcei grăsuni
șopron
s.n. [din germ. Schoppen] = construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru uneltele agricole, nutreț și vite; şopru
șopru
s.n. [din germ. Schoppen] = construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru uneltele agricole, nutreț și vite; şopron
șpais
s.n. [din germ. Speise] = cămară de alimente
șpais
șpais - s.n. [din ger. Speise(kammer)] = cămară de alimente
șparhet
s.n. = sobă de gătit (cu plită)
șpaţir
s.n. [din germ. spazieren] = plimbare
șpil
şpil, șpiluri, s. n. [din germ, Spiel] = aranjament (incorect), plan necinstit; şmecherie
șpilăr
șpilăr, -ă, adj., s.m. sg. = 1. (adj.) șmecher, aranjat; 2. (s.m.) geambaș
șpoihert
s.n. = sobă de gătit (cu plită)
șpor
s.m. [din germ. Sporn] = pinten (la cizmă)
s.m. = sobă de fier
ștergură
s.f. = prosop folosit la bucătărie
ștopoli
v. [din magh. stoppolni, ger. stopfen] = a cârpi, a coase
ștraf
s.m. [din germ. Straf(wagen)] = 1. căruță cu cai; 2. amendă
ștrampeni
s.m.pl. = ciorapi
ștreang
s.n. [din germ. Strang] = frânghie (de cânepă); funie scurtă cu care se priponesc vitele
ștrec
s.n. = cale ferată
șuster
s.m. [din germ. Schuster] = pantofar, cizmar
șuștuluc
s.m. = mototol, ghemotoc

T

taloş
s.n. = etajeră
tănier
s.n. [din magh. tányér] = farfurie
tăpşie
s.f. [din tc. tepsi, bg. tepsiĭa] = tavă
tărcat
adj. [din magh. tarka] = cu pete albe/negre, vărgat, pestriț
tătăişă
s.f. = mătuşă
tăte helea
pron. = toate alea
tău
s.n. [din magh. tó] = lac
târbonță
s.f. [din magh. targonca] = roabă
târnaţ
s.n. [din magh. tornác] = prispă
techergheu
s.m. [din magh. tekergő] = derbedeu, hoinar
teleagă
s.f. [din sl. telĕga] = remorcă
temeteu
s.n. [din magh. temető] = cimitir
tetea
tetea - s.m. [din rus. teatea] = badea, fratele cel mai mare
ticăzui
(a) ticăzui v.t. = (a) curăţa, (a) scutura
tiglazău
s.n. [din magh. téglázóvas] = fier de călcat
tilăvi
v.i. = a lovi, a schilodi, a mutila
tină
s.f. [din sl. tina] = noroi
tindă
s.f. = antreu
tindeu
s.m. = sârmă sau sfoară pentru întins rufele la uscat
tiotioloc
adj. = prost, neîndemânatic, împiedecat
tistaş
adj. [din magh. tisztás] = poiană
tiurcă
s.f. = curcă
tizelet
s.n. = foc
toioș
s.n. = ou
tolcer
s.n. [din magh. tölcsér] = pâlnie
tomni
(a) tomni v.t. = (a) repara
trage în chip
(a) trage în chip loc.vb. = (a) fotografia
trămpălău
s.m. = sanie mare; om prost
trogăr
s.m. [din magh. tróger] = vagabond, derbedeu
trontioş
adj. = neîndemânatic
tulai
tulai interj. [din magh. tolvaj] = vai
tuleu
s.m. = tulpina porumbului
tulheni
tulheni, huluji, cucuruz = porumb

ț

țaignis
țaignis - s.n. [din ger. zeugnis] = document, act doveditor (de la medic, primărie, școală etc.)
țandură
s.f. [din săs. zänder, magh. cándra] = aşchie, bucată care se desprinde dintr-un lemn sau dintr-o piatră
țăndări
s.n.pl. [din săs. zänder, magh. cándra] = aşchii,bucăţi care se desprind dintr-un lemn sau dintr-o piatră la prelucrare
țărnă
s.f. = pământ sfărâmat mărunt, ţărână
țâmburuc
s.n. [din tc. zemberek, bg. zimbireche] = mică proeminenţă la un obiect
țâpa
(a) ţâpa v.t. = (a) arunca
țâră
(o) ţâră loc.adj. = (un) pic
țârfă
s.f. = hămoacă, pisoc, prund, nisip
țecăr
s.n. = plasă, traistă
țeruză
s.f. [din magh. ceruza] = creion
țidulă
s.f. [din ucr. cidula, pol. cedula] = chitanţă, bilet, bon
țiflingher
s.m. = tânăr, neexperimentat
țifraş
adj. [din magh. cifra] = pus la punct, frumos
țipele
țipele - s.n. [din magh. cipő] = pantofi
țitroame
țitroame - s.f. [din magh. citrom] = lămâi
țițer
s.n. = sutien
țocroş
s.n. [din magh. csokor] = fundă
țol
s.n. [din ngr. tsolí] = pătură de lână
țubac
s.n. [din magh. cubák] = pulpă de pui
țucăr
s.n. [din germ. Zucker] = zahăr
țug
s.n. [din germ. Zug] = vânt; tren
țuhon
țuhon, fărcitură = căpiță, claie de fân

U

uăjină
s.f. [din magh. uzsonna] = gustarea dintre masa de prânz şi cină
ugărcăi
s.f. [din magh. uborka] = castraveți
uiagă
uiagă, iagă - s.f. [din magh. üveg] - sticlă
ujină
ujină - s.f. [din sârb. bg. užina, rus. úzin, pol. južyna; magh. ozsonna, úzsonna] = gustarea dintre masa de prânz şi cină
ulcică
s.f. = cană
undeț
s.n. = colţul din spatele vetrei, în care se adună cenuşa
urculaș
s.n. [din magh. horgolás] = rând decorativ croșetat aplicat pe haine
urjinat
rău, al dracului
uştioară
s.f. = poartă

V

vailing
s.n. [din ger. Weidling] = lighean (de bucătărie)
văioagă
s.f. [din magh. vályog] = cărămidă nearsă
văita
(a se) văita v.r. = (a se) plânge
vărău
vărău = recipient dreptunghiular cu separeu pentru mâncare și apă
vășcălan
s.n. [din magh. vaskalán] = lingură de fier; făraș
vătrai
s.n. [din scr. vătralj, bg. vatral] = unealtă de răscolit în jar
vâji
(a se) vâji v.r. = (a se) potrivi
veadră
s.f. [din sl. vĕdro, magh. veder] = găleată
vejă
s.f. = cocean de porumb
vejie
s.f. = pănuşă
verandă
s.n. [din fr. véranda] = târnaţ, prispă
videre
s.f. [din sl. vĕdro, magh. veder] = găleată
vigan
adj. [din magh. vidám]= bine dispus, vesel
viganău
s.n. [din magh. viganó] = rochie fără mâneci
vinitură
s.f. = om ce aparţine unui neam prin alianţă; străin, venit din altă zonă
vintriș
vintriș - adv. = pe burtă, târâș, de-a curmezișul, contra, a sta împotriva
viscălan
s.m. = făraş
vizitic
s.n. [din magh. vezeték] = cişmea, fântână
voreț
s.n. [din srb. dvorac] = curte, ogradă
voşpor
s.n. [din magh. vaspor] = praf cu care se dă plita ca să fie neagră
vraniță
s.f. [din srb. vratnica] = poartă de scânduri sau de nuiele împletite

Z

zadie
s.f. [din ucr. zady] = şorţ
zamă
s.f. = ciorbă
zăbăji
(a) zăbăji sau (a) zăbăvi v.i. [din sl. zabaviti] = (a) zăbovi
zăhăi
a zăhăi - v.t. [din ucr. загаїти] = a hărțui, a deranja, a prăda
zălud
adj. [din bg. zaluden] = zăpăcit, aiurit
zămătișă
zămătișă, sămăchișă - s.f. [din ucr. samokiša] = lapte prins și smântânit, chișleag, brânză proaspătă din lapte de vacă
zdravăn
zdravăn, -ă, zdraveni, -e, adj. [din sl. sŭdravĭnŭ] = 1. voinic, puternic, vânjos, viguros; (adverbial) cu putere, tare; 2. sănătos, teafăr, întreg, neatins, nevătămat (la trup sau la minte); 3. mare, tare, solid; (adverbial) din plin, mult.
zgâmboi
s.m. = copil mic, pici, puşti; (a se) zgâmboi vb. refl. = a se strâmba, a se schimonosi, a face grimase
zipzar
zipzar - [din magh. cipzár] = fermoar
zoaia
loc.adv. = chiar aşa
zoală
s.f. [din bg. zolá, rus. zolá ] = treabă, muncă
zoft
zoft - s.n. [din germ. saft] = sosul, sucul cărnii gătite la tigaie
zogne
zogne - [din magh. zokni] = ciorapi, șosete
zongoră
s.f. [din magh. zongora] = pian